La capatul rabdarii sau prin Dubrovnik

 Din pacate pentru acest minunat Dubrovnik, am ajuns intr-o stare de epuizare maximala si nu am mai avut nici un chef sa ne plimbam...
La vama am stat vreo ora si jumatate catre doua, in panta,pentru ca vama e pe o coama de deal. Mergea coloana abia abia si nu erau foarte multe masini, in schimb vamesii se miscau in reluare. Ma rog... Apoi se repara drumul pe o portiune destul de mare si nu e prea ok semaforizata zona. Si in plus de asta, mai au semafoare la intersectia drumului principal cu un drum catre nicaieri( spre exemplu cu plaja Srbreno am stat vreo jumatate de ora, o coloana de vreo 2 km, pentru ca pe drumul secundar sa fie... surpriza... 2 masini...). In Dubrovnik aglomeratie maximala, parcarea scumpa, dar am gasit intr-un final un locsor si am purces la vizitarea orasului, dar, cum sa va spun, am cheltuit 20 euro intr-un oras in care programasem mult mai mult. Toata nebunia cu vama si drumurile prost organizate e foarte daunatoare turismului...

 Asa ca prea multe nu am a va spune deoarece am stat doar 3 ore, din disperare ca la intoarcere vom face tot 4 ore pe un drum de 42 km cat ne despartea de intrarea in Muntenegru...

 Si sincer, aveam mai multe pretentii de la o tara atat de laudata si de frumoasa cum e Croatia.

 Data viitoare mergem cu avionul.