Ce mi-a placut teribil de fiecae data in Franta a fost gustul minunat pentru frumos. Fie ca e casuta mica, fie ca e un balcon, fie ca e o casa mai mare sau un conac, toate au verdeata si flori care lumineaza fiecare coltisor. E frumos. Oamenii cultiva frumosul pentru ei insisi. Frumusetea e o stare a sufletului, ca si fericirea. Nu conteaza locul, totul e de un verde patrunzator, cerul e albastru etern si nu te mai saturi de plimbare...
